A lesinat mireasa!
Da, a lesinat de foame. Si e pe bune nu e vreo fabula. Inca ma gandesc ce varianta de abordare sa am cu aceasta postare...sa fie haios textul sau grav cum e de fapt in realitate morala? Hmm...lasam literele sa curga, gandurile sa se exprime si vedem la final ce iese.
Initial am ras cu lacrimi cand am auzit patania, dar ulterior am dezbatut problema mai pe indelete si am ajuns la concluzia ca nu e de ras, e ceva nasol care are o profunzime mai mare decat faptul ca nuntasii au ramas cu o amintire de pomina.
E greseala tipica pe care o face o femeie plinuta sau grasa cu ocazia nuntii. Adica SA SLABEASCA SA INTRE IN ROCHIE ! Hai ca o iei treptat cu un an inainte mai merge, dar sa supui la un regim draconic organismul cu cateva luni inainte de eveniment si sa nu iei in calcul stresul din perioada respectiva, se numeste inconstienta. Cate nu fac asa? Si cate nu se vaita ca le cade parul, ca se rup unghiile, ca le e rau si mai ales cate nu se dubleaza dupa nunta in mod subit?
Fata de care scriu azi le-a facut pe toate cele care erau trecute cu "asa nu" intr-o astfel de situatie. Infometat, agitat si in final lesinat. Da' la nunta ta? Cat de aiurea poate sa fie?
Nu am fost prezenta la eveniment din motive temeinice. Am trimis plicul cu "amenda" si am asteptat impresiile proaspete la domiciliu de la alte doua prietene exact a doua zi. Cu lux de amanunte, poze, filmare si tot tacamul, ca de... asa suntem noi fetele nu ne mai saturam de barfa. Si nu zic barfa in sensul rau al cuvantului, chiar mi-a parut teribil de rau pentru mireasa ca a patit asa ceva si nu am putut sa fiu langa ea sa-i ridic moralul la momentul respectiv. Ne stim de mult si nu putine au fost ocaziile cand a trebuit sa o mobilizez sa-si depasesca spaimele. E o tipa desteapta si nu inteleg cum a putut sa fie atat de neglijenta cu propria persoana din cauza acestei nunti. In trecut a mai avut o criza de genul "trebuie sa slabesc" atunci cand se despartise de barbatul care azi ii este sot. Pana la urma s-a dovedit ca el nu cu kilogramele ei avea o problema, altele au fost cauzele despatirii, chestii pe care le-au rezolvat si s-au impacat. Bine ea tot si-a dorit sa slabeasca la vremea respectiva si s-a apucat de sala, regim si remodelare corporala prin saloane. A slabit cu cap atunci. Nu a tinut mai mult de un an povestea, dar in fine, nu a fost ceva de genul "manac aer si beau apa cu lamaie sa slabesc". El o iubea oricum si cu + si cu - la cantar. Drept dovada dupa ce s-a ingrasat la loc a cerut-o de nevasta. Ne-au anuntat ca urmeaza sa faca nunta in august anul trecut. deci cu aproape un an in urma. Timp suficient zic eu sa aplice aceeasi metoda de slabit care daduse rezultate in urma cu doi ani si ceva. Insa de data asta timpul trecea si ea nu facea nimic. Discutam de restaurant, rochie si alte cele cand ne vedeam, dar ea nu dadea semne ca are vreun gand sa slabeasca. Eram toate patru (eu, ea si celelalte doua prietene) cand ne-a aratat poze cu rochia. Era evident pe un manechin normal si nu plus size. Am crezut initial ca e doar informativa acea poza si ca urmeaza sa isi cumpere marimea care ii trebuia ei. Insa marea problema era ca rochia trebuia comandata din SUA. Degeaba i-am spus noi ca e riscant sa faci o astfel de achizitie chiar si atunci cand esti sigura pe marimi (sistemul din SUA e foarte diferit de cel european) pentru ca este imposibil sa stii cum va arata in realitate acea rochie. S-a ambitionat sa aiba rochia respectiva si nimeni nu i-a putut scoate asta din cap. Cu doua luni inainte de nunta i-a venit comanda. Evident ca rochia nu era ce trebuia. Modelul acelasi dar marimea ioc. Nu comandase ce trebuia si pana i-a venit comanda marimea ce i-ar fi trebuit ei se epuizase. Si ce te faci cand rochia visurilor tale e cu cateva numere mai mica decat iti trebuie tie si esti cu doua luni inainte de nunta? Eu in locul ei o vindeam pe aia si imi luam alta. Daduse extraordinar de putin pe ea. Putea chiar sa o pastreze si sa o vanda dupa nunta, nu era o mare paguba. Isi lua alta de aici, isi facea alta, orice.... dar nu sa te apuci sa slabesti aproape 20kg in doua luni! Este imposibil sa o faci fara sa te imbolnavesti. Cu o saptamana inainte de nunta ma rugam de ea sa ia niste vitamine ca se vaita ca ii e rau de la caldura. Nu de la caldura ii era ei rau, ii era rau de la nemancat!
Evident ca nu a reusit sa slabeasca cat si-a propus, rochia a trebuit sa fie modificata la croitoreasa si in final totul s-a finalizat cu un lesin de toata frumusetea in biserica. De la oboseala, caldura si lumanarile din biserica si-a pierdut cunostinta in timpul slujbei. S-a panicat toata lumea, popa se grabea ca avea programata alta nunta dupa ei, salvarea nu mai venea si buchetul s-a facut salata. O minunatie! Si dupa toate astea, machiajul ei de 200 euro s-a dus naibii de la lacrimile de crocodil pe care le-a varsat cand si-a revenit. Pana la urma lucrurile s-au mai detensionat la restaurant unde lumea a uitat de incident. N-au uitat babele care am inteles ca aveau o mare dilema daca "a lesinat inainte sau dupa ce le-au pus cununiile?" Pe semne ca e de rau augur sa... inainte... sau dupa...
Ca va fi o casatorie reusita sau nu, numai destinul stie. Nu cred in "babisme" dar cred cu tarie ca acolo unde nu e cap, e vai de mireasa. Cum a procedat ea nu e ok si din pacate foarte multe fete fac aproape la fel cu slabitul in astfel de ocazii. E de inteles ca euforia evenimentului te poate determina sa apelezi la metode extreme dar pana la urma se merita sa-ti sacrifici sanatatea pentru o rochie? Chiar daca este ACEA rochie? Cand te cere de nevasta te cere asa cum esti cu toate kilogramele la purtator si inelul nu cred ca il da nimeni cu conditia sa slabesti X kilograme pana la nunta. Iar o nunta nu o faci de azi pe maine. Stii cu multe luni inainte ca urmeaza acel eveniment asa ca ai suficient timp sa o iei treptat cu slabitul. Sa o faci in mod sanatos si fara sa ajungi la perfuzii in ziua nuntii.
Sper ca peste ani acest incident nefast sa nu fie dacat o amintire demna de povestit la un pahar de vin cu prietenii. Sa nu aiba dreptate babele carcotase. Sunt convinsa ca peste cateva zile cand vor vedea filmarea se vor amuza cu totii. Pana la urma memoria ne este selectiva si in general alegem sa pastram amintirile frumoase. Toate nuntile sunt cu peripetii si la multe din ele aventurile de acest gen ajung sa fie sarea si piperul. Ca sa ii ridic moralul in ziua nuntii cand am vorbit la telefon cu mireasa i-am adus aminte de o nunta de anul trecut cand la vals mirele a cazut peste mireasa. Deci se poate si mai rau... Azi radem ori de cate ori ne aducem aminte de incidentul respectiv, cu toate ca atunci miresei ii venea sa intre in pamant de rusine. O luna de "meditatii" pentru valsul perfect si la momentul cu pricina au cazut ca bolovanii unul peste celalat.
In trecut nuntile erau eveneimente frumoase la care oamenii mergeau de drag. Acum sunt majoritatea obligatii atat pentru invitati cat si pentru miri. Unii sa "decarteze" si ceilalti sa epateze. Uitam estenta momentului, care ar trebui sa fie un motiv de voiosie si nu de stres. Mai ales pentru mireasa. Care saraca de ea se transforma in pragul evenimentului in ceea ce americanii numesc "bridezilla". Dorinta de a fi totul perfect ajunge sa trezeasca monstrul adormit din orice femeie cand vine vorba de nunta ei. Nu mai dormi, nu mai mananci, esti nervoasa si te certi cu toata lumea doar sa-ti iasa sera perfecta. Si ghici ce: tot nu va fi perfect pentru ca nu poti satisface toate gusturile. Vor fi guri care vor discuta mancarea, localul, muzica, rochia, servirea....orice. Ideal ar fi ca mirii sa se simta cel mai bine, ca doar despre ei este vorba acolo, insa in realitate ei sunt cei mai stresati participanti la eveniment. Atat de stresati incat se poate lasa chiar cu lesin in fata altarului.
Evident ca nu a reusit sa slabeasca cat si-a propus, rochia a trebuit sa fie modificata la croitoreasa si in final totul s-a finalizat cu un lesin de toata frumusetea in biserica. De la oboseala, caldura si lumanarile din biserica si-a pierdut cunostinta in timpul slujbei. S-a panicat toata lumea, popa se grabea ca avea programata alta nunta dupa ei, salvarea nu mai venea si buchetul s-a facut salata. O minunatie! Si dupa toate astea, machiajul ei de 200 euro s-a dus naibii de la lacrimile de crocodil pe care le-a varsat cand si-a revenit. Pana la urma lucrurile s-au mai detensionat la restaurant unde lumea a uitat de incident. N-au uitat babele care am inteles ca aveau o mare dilema daca "a lesinat inainte sau dupa ce le-au pus cununiile?" Pe semne ca e de rau augur sa... inainte... sau dupa...Ca va fi o casatorie reusita sau nu, numai destinul stie. Nu cred in "babisme" dar cred cu tarie ca acolo unde nu e cap, e vai de mireasa. Cum a procedat ea nu e ok si din pacate foarte multe fete fac aproape la fel cu slabitul in astfel de ocazii. E de inteles ca euforia evenimentului te poate determina sa apelezi la metode extreme dar pana la urma se merita sa-ti sacrifici sanatatea pentru o rochie? Chiar daca este ACEA rochie? Cand te cere de nevasta te cere asa cum esti cu toate kilogramele la purtator si inelul nu cred ca il da nimeni cu conditia sa slabesti X kilograme pana la nunta. Iar o nunta nu o faci de azi pe maine. Stii cu multe luni inainte ca urmeaza acel eveniment asa ca ai suficient timp sa o iei treptat cu slabitul. Sa o faci in mod sanatos si fara sa ajungi la perfuzii in ziua nuntii.
Sper ca peste ani acest incident nefast sa nu fie dacat o amintire demna de povestit la un pahar de vin cu prietenii. Sa nu aiba dreptate babele carcotase. Sunt convinsa ca peste cateva zile cand vor vedea filmarea se vor amuza cu totii. Pana la urma memoria ne este selectiva si in general alegem sa pastram amintirile frumoase. Toate nuntile sunt cu peripetii si la multe din ele aventurile de acest gen ajung sa fie sarea si piperul. Ca sa ii ridic moralul in ziua nuntii cand am vorbit la telefon cu mireasa i-am adus aminte de o nunta de anul trecut cand la vals mirele a cazut peste mireasa. Deci se poate si mai rau... Azi radem ori de cate ori ne aducem aminte de incidentul respectiv, cu toate ca atunci miresei ii venea sa intre in pamant de rusine. O luna de "meditatii" pentru valsul perfect si la momentul cu pricina au cazut ca bolovanii unul peste celalat.
In trecut nuntile erau eveneimente frumoase la care oamenii mergeau de drag. Acum sunt majoritatea obligatii atat pentru invitati cat si pentru miri. Unii sa "decarteze" si ceilalti sa epateze. Uitam estenta momentului, care ar trebui sa fie un motiv de voiosie si nu de stres. Mai ales pentru mireasa. Care saraca de ea se transforma in pragul evenimentului in ceea ce americanii numesc "bridezilla". Dorinta de a fi totul perfect ajunge sa trezeasca monstrul adormit din orice femeie cand vine vorba de nunta ei. Nu mai dormi, nu mai mananci, esti nervoasa si te certi cu toata lumea doar sa-ti iasa sera perfecta. Si ghici ce: tot nu va fi perfect pentru ca nu poti satisface toate gusturile. Vor fi guri care vor discuta mancarea, localul, muzica, rochia, servirea....orice. Ideal ar fi ca mirii sa se simta cel mai bine, ca doar despre ei este vorba acolo, insa in realitate ei sunt cei mai stresati participanti la eveniment. Atat de stresati incat se poate lasa chiar cu lesin in fata altarului.
